Nici nu stiu cum sa incep…poate daca ar exista un tip anume de inceput…vreo formula..ar fi mai usor…dar asa….simt doar ca trebuie sa scriu….atata tot…si e ciudat…ca…tot atunci am pofta de scris cand nu ma simt bine…cand nu ma simt ‘’eu’’…cand simt ca ceva nu e ok cu mine…cand simt ca mor la interior chiar daca zambesc smechereste si fac tot felul de chestii...…de ce toate astea? De ce ma simt asa? Ar fi prea multe de spus.daca ar fi sa o luam cu inceputul as putea incepe foarte frumos spunand ca am inceput saptamana cum nu se poate mai bine si am continuat-o la fel…cu invitatii la masa…iesiri la suc…gratar la padure cu prietenii si totusi de ce ma simt asa…?probail pt ca ceva s’a rupt in mine odata cu o decizie luata zilele trecute…ceva ce a insemnat pentru mine foarte mult dar ce mi’a adus numai suferinta .... si in continuare reuseste sa faca acelasi lucru . Asta ar fi una..apoi ar mai fi…lucruri ce le fac cei din jurul meu , lucruri pe care nu le inteleg , dar sper sa iasa bine…asa cum vor…
Desi ar trebui sa fie Saptamana Patimilor , saptamana ce se apropie cred ca va fi mai mult o saptamana plina cei drept de patimi si pacate in care nici de data asta nu voi reusi sa ma indrept…e adevarat sunt pesimist in ultima vreme…dar…sunt atata de dezamagit…de tot ce ma inconjoara…fapte ce parca nici n-au existat sau contat vreodata…decizii ale unora…care imi schimba imaginea despre ce am crezut eu…ca sunt defapt... parca as fi trait intr'o alta lume...…sau faptul ca se apropie o saptamana cu niste decizii importante….iar decizii importante… care nu se vor rezolva decat iar cu minciuni…minciuni peste minciuni…si imi displace asta…as fi vrut sa fie o saptamana linistita…dar se pare ca nu va fi asa….ci din contra... , va fi una foarte agitata , iar nervi , iar stress…iar minciuni…iar suferinta…iar nopti nedormite… iar cosmaruri…carora nu le inteleg sensul…
Sper sa ma trezec..cat mai repede…si sa imi dau seama ca totul a fost doar un vis urat , din care m’am trezit…sa merg inainte…cu fatza ridicata…privirea atzintita spre un tzel…o realitate in care totul are sens….nu jungla in care traiesc acuma..in care nimic nu’si are rostul…nimic nu e la locul lui...