Am fost si voi ramane,
Atata timp cat numai eu,
Privesc la Ea, cum iar apune.
Aceleasi vise am mereu,
Speranta-n mine creste,
Caci iar pot fi in largul meu,
Pasind intr-o poveste.
Zambesc si rad ca altadat' ,
Traiesc ca nimeni altul,
Dar totul e in capul meu,
Asa a fost, asa va fi, asa imi este dat !
Cheer up! E doar o faza si mereu o sa avem faze din acestea. Chiar tu ai spus: cateodata sus, cateodata jos. Din pacate, ce am observat la oameni (cum am mult de-a face cu ei) este ca atunci cand trecem prin ceva greu uitam ca de fapt putem fi si fericiti. Ni se pare ca momentul acela ne defineste, ori nu este deloc asa. Dar e in firea omului sa dramatizeze si sa vada totul ca fiind fatalist...insa repet: nu este deloc asa :)Iar viata in sine nu cred ca are ca scop principal sa fim fericiti ci sa facem bine lucrurile pe care le facem, astfel incat sa putem avea satisfactia ca am luat decizia corecta...asta poti s-o numesti fericire...eu prefer s-o numesc impacare cu tine insuti. Si eu visez la o fericire absoluta, desi ea nu exista...e in noi sa o visam. Insa scopul meu principal este sa nu regret deciziile pe care le iau si sa nu fac compromisuri majore...eu pot sa vad asta ca fericire :) Iar faptul ca ceva anume ne este dat sa fim sau sa traim nu prea putem modifica, dar fa ceea ce-ti place si fa-o bine fara sa ai regrete. Sunt convinsa ca norocul exista si ca nu ti-l faci cu mana ta, dar modul in care traiesti ti-l poti face cu mana ta ;)
RăspundețiȘtergerepoate ca Adina nu gasesti fericirea aceea pt ca nu esti multumita cu ce ai, poate nu stii sa apreciezi cu adevarat minunile de zi cu zi :D insa poezia e foarte deep :)
RăspundețiȘtergere